Istorie și patrimoniu
Timpuri suprapuse
Documentele și cercetarea lemnului descriu o cronologie mai bogată decât o singură dată de construcție.
Istorie documentată
O biserică, mai multe vârste
Datarea oficială din Lista Monumentelor Istorice este 1800. Analizele dendrocronologice au identificat însă lemn din perioade diferite, inclusiv elemente refolosite din construcții anterioare.
Lemnul vechi nu a fost înlăturat, ci integrat în noua construcție — mărturie a continuității și a respectului față de materialul sacru.
Repere documentate
De la biserica veche la proiectul de salvare
Istoria documentată a așezării Buteasa începe în apropierea Cetății Chioarului.
O consemnare ulterioară indică existența unei biserici în Buteasa, pe vechiul amplasament al satului.
Un căprior pictat, refolosit în șarpantă, este datat în jurul acestui an.
Sunt doborâți stejarii din care provin elemente refolosite în absida altarului.
Datarea oficială înscrisă în Lista Monumentelor Istorice.
Hrisovul de sfințire păstrat pe masa altarului marchează lucrări importante și vizita episcopului Ioan Lemeni.
Este construită forma principală a bisericii cunoscută astăzi.
Comunitatea finanțează reparații și pictură.
Biserica este reparată și binecuvântată pe cheltuiala credincioșilor; în turn este instalat al doilea clopot.
Acoperișul de peste navă se prăbușește; naosul și altarul ajung în ruină.
Localnicii, tinerii și Asociația R.O.S.T. recuperează și depozitează fragmente de lemn și obiecte bisericești.
Sunt pregătite studiile de fundamentare și este finalizată faza D.A.L.I.
Sunt finalizate D.T.A.C. și Autorizația de Construire; proiectul primește avizul Ministerului Culturii, fără derogări.
Memorie sacră
Pictură, iconostas, icoane
În interior s-au păstrat urme de pictură, fragmente de pânză pictată și componente ale vechiului iconostas. Împreună, ele documentează gustul și aspirațiile comunității de-a lungul timpului.
Două icoane provenite din Buteasa, atribuite zugravului Petre Diacul din Preluca, se află în colecția Muzeului de Artă din Baia Mare.
1904 · 1923
Grija comunității, consemnată în timp
În 1904, comunitatea a strâns bani pentru reparații și pictură. În 1923, biserica a fost din nou reparată și binecuvântată pe cheltuiala credincioșilor, iar în turn a fost instalat al doilea clopot.
Aceste intervenții, urmate de mobilizarea din 2019, arată continuitatea responsabilității locale față de monument.